Bicicliștii sibieni au învins!

Sâmbătă dimineață, în ciuda vremii mohorâte, aproape 100 de bicicliști sibieni au luat cu asalt Biserica Evanghelică Fortificată din cartierul Gușterița, care a capitulat în scurtă vreme în fața unui număr atât de mare de luptători pe două roți. Victorioși, bicicliștii și-au lăsat armele cu ghidon pe iarba din curtea bisericii și au băut un pahar de ceai cald ca să se pregătească pentru următoarele bătălii ce aveau să le dea în ziua accea.

După o scurtă poveste despre traseul marcat și proiectul ”Sibiu – UnDa Verde pentru Biciclete!”, în cadrul căruia a fost realizat acest traseu, i-a fost dat cuvântul d-lui Manfred Armean care a povestit pe scurt istoria Bisericii Evanghelice din Gușterița și a sașilor care au trait aici odinioară (astăzi comunitatea săsească numărând doar 45 de suflete). Mai multe detalii despre istoria Gușteriței aici:

http://writingovercoffee.blogspot.ro/2012/01/am-pierdut-nenumarati-de-multi-oameni.html

În jur de 10:30 cohortele de bicicliști s-au pornit la drum cu intenția de a cuceri și alte zone necunoscute din împrejurimile Sibiului. După ce au parcurs pășuni și drumuri de țară, peste dealuri și păduri, au ajuns la Mohu, sat prin care a trecut și oastea lui Mihai Viteazul cu ocazia bătăliei de la Șelimbăr, care a avut loc pe 28 octombrie 1599. Aici oastea Țării Românești, condusă de Mihai Viteazul, s-a înfruntat cu oastea Transilvaniei condusă de Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.

După ce au intrat în Mohu învingători, cucerind ulițele satului prin numărul lor mare, bicicliști au făcut popas la biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” din localitate, construită în anul 1782. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, pictura interioară fiind realizată de cunoscuții pictori de biserici Nicolae și Alexandru Grecu din Săsăuș.

La pauza de alimentare de la magazinul din centrul satului, bicicliștii au aflat că satul Mohu a avut în trecut și o mică gară pe linia ferată a Mocăniței care a circulat până în anul 2001 pe Valea Hârtibaciului, unind orașele istorice Sibiu și Sighișoara. De pe panoul informativ montat în centrul localității au aflat câteva date din istoria Mocăniței de pe Valea Hartibaciului: http://www.mocanita.ro/mh/istoric-mocanita-vh/   și  http://www.sibiuagnitarailway.com/.

Din Mohu, s-a pedalat paralel cu linia ferată îngustă a Mocăniţei, în amonte pe râul Hârtibaciu, până în centrul satului Caşolţ, un alt sat în care micul tren oprea odinioară în stația din localitate. În zonă se găseşte şi baia de piatră, o adevărată maternitate de trovanţi care ar trebui în viitor sa fie declarată arie naturală protejată. Trovanții sunt formațiuni din gresie create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale sau cilindrice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Mai sunt cunoscuți și sub numele de "pietre care cresc". Mai multe detalii aici: http://www.descopera.ro/natura/3584190-trovantii-misterul-pietrelor-vii.

Pentru că seara se apropia cu pași repezi, și nedorind să aplice un atac nocturn surpriză, bicicliștii au mărit ritmul de pedalat până la următoarea oprire din satul Daia, unde o parte dintre ei au încercat cucerirea pensiunii Flanderhof din localitate, prevăzută cu turn de apărare. Nereușindu-le ambuscada, cei câțiva bicicliști s-au retras cu gândul la un obiectiv mai ușor de cucerit și anume comunitatea săsească din satul Nou. Aici au mai rămas doar trei locuitori de etnie saxonă. În trecut comunitatea săsească din sat număra peste 600 de locuitori, astăzi mare parte dintre ei fiind stabiliți în Germania.

După ce bicicliștii au primit informații despre cei care au format în trecut comunitatea săsească din Nou de la dl. Hermann Schmidt, au pornit mai departe cu gândul de a cuceri un ultim bastion al traseului Mocănița – Valea Hârtibaciului, și anume Pădurea Gușterița. Pedalând cu ultimele resurse pe valea Pârâului Nou au ajuns în Pădurea Gușteriței unde predomină stejarul, alături de alte specii, precum gorunul şi carpenul. Elemente floristice deosebite întâlnite aici sunt măseaua ciutei  (planta specific Pădurii Gușterița), pupezelele (cu flori roşii care devin albastre), brebeneii, aliorul (cu care se vopsesc în galben ouăle la Paşte), ciuboţica cucului,  floarea paştelui, șamd.

În pădure pot fi întâlnite o mulţime de păsări, printre care și medicii pădurii, ciocănitorile. Se remarcă ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră sau ghionoaia verde. Din familia bufniţei întâlnim speciile nocturne: huhurezul mare, huhurezul mic și ciuful de pădure. În această zonă de pădure a fost observată specia acvila ţipătoare mică, specie de pasăre de pradă protejată la nivel European, a cărei prezenţă în pădurea Guşteriţa îi imprimă acesteia o valoare deosebită. Cea mai mare populație din țară a acestei specii a fost identificată în Podișul Hârtibaciului.

În locurile de la marginea pădurii şi în pădure câteodată poate fi zărită căprioara, vulpea sau veverița. Intrând în pădure putem vedea urmele făcute de mistreţi.

Prezenţa unor specii rare de floră și faună dovedesc valoarea naturală ridicată a pădurilor care sunt prezente pe Dealul Guşteriţei.

Deși bicicliștii nu au avut ocazia să vadă toate elementele naturale deosebite ale Pădurii Gușterița, suntem siguri că ei vor revenii și în alte anotimpuri când vor fi mai norocoși cu observațiile de natură.

După 6 ore de pedalat, cu opriri pe parcursul traseului pentru povești despre natură, vizite la obiectivele istorice și culturale deosebite din zonă, bicicliștii au ajuns din nou la punctual de plecare din fața Bisericii Evanghelice din Gușterița, obosiți dar mulțumiți de cuceririle realizate.

Mulțumim încă o dată tuturor participanților la tură și îi mai așteptăm și pe viitor la turele de cucerire, din șaua bicicletei, a împrejurimilor Sibiului propuse de Asociația Tură în Natură.