Tură de recunoaştere pe traseul Valea Hârtibaciului

Vremea bună care s-a anunțat duminică 29 iunie ne-a convins să organizăm prima tură de biciclete pe anul acesta. Traseul propus a pornit din Piața Mare şi a continuat pe ruta Biserica Evanghelică Guşterița, Adăpostul de Câini, Dealul Dăii, Bungard, Mohu, Valea Hârtibaciului, Caşolț, Daia, Nou, Pădurea Guşteriței şi retur Sibiu. Acesta este unul dintre cele 5 trasee de cicloturism pe care Tură în Natură le va marca în intervalul 2014 – 2015 în cadrul proiectului "Sibiu – UnDa Verde pentru Biciclete!”, finanţat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania".

Prima parte a traseului a pus şi primele probleme celor 10 participanți la această tură. După o primă parte uşurică a urmat urcarea cu panta destul de mare către Adăpostul de Câini. După regrupare am continuat pe drumul care ne-a condus pe lângă fosta groapă de gunoi a oraşului, astăzi închisă şi în curs de ecologizare. Deşi mirosurile fetide nu mai apar în zonă, aceasta nu este una foarte atractivă ceea ce ne-a facut să găsim o alternativă la acest drum. După ce am traversat drumul județean Sibiu – Agnita am continuat pe drumul umbrit de plopi care urmează culmea dealului către sud. Deasupra satului Bungard am avut o panoramă extraodinară asupra împrejurimilor Sibiului. După Bungard am mers paralel cu centura ocolitoare a Sibiului mai întâi pe un drum asfaltat pentru ca mai apoi să intrăm pe un drum de țară ce ne-a scos în Mohu. Imediat dupa ieşirea din Mohu am intrat pe Valea Hârtibaciului, paralel cu fosta linie ferată a Mocăniței. A fost ca o trecere într-o alta lume. Curgerea Hârtibaciului, verdele pădurilor de pe culmile dealurilor şi podurile vechi peste râu ne-au însoțit până aproape de intrarea în Caşolț. După o scurtă pauză de hidratare la cişmeaua din sat am traversat ulițele amorțite de toropeala amiezii şi ne-am îndreptat spre Daia. A urmat o nouă pauză de alimentare la birtul din Daia, binevenită pentru că ne-a pregătit pentru urcarea drumului asfaltat către Nou. Ultima bucată de drum până la Nou a fost o plăcere, câmpurile verzi însoțindu-ne pe tot parcursul lui. La ieşirea din Nou a urmat un drum de țară cu denivelări, dar în scurt timp am intrat pe o vale frumoasă unde iarba a înlocuit şanțurile de tractor. La poalele pădurii Gusterita ne-am oprit pentru prânz. Ovidiu ne-a servit cu o suculita, aia-ia-iai, numa’ bună să ne dea energie pentru ultima urcare către drumul principal ce străbate această pădure. De aici am intrat pe drumuri de pădure cunoscute de noi din turele anterioare care ne-au condus spre traseul marcat cu un C rosu în 2013, într-un proiect de colaborare cu Biserica Evanghelică Sibiu. Toți au savurat mai întâi drumul prin pădure şi mai apoi coborârea pe lângă gardul livezii către vechea fermă, de aici întrând pe drumul care ne-a scos destul de repede în cartierul Guşterița.
 
A fost o tură frumoasă care ne-a dat prilejul să verificăm acest traseu pe care-l intuim ca având un foarte bun potențial cicloturistic. Mai avem însă de verificat câteva bucăți din el pentru a identifica variante mai bune pentru acele porțiuni, după care vom trece la marcarea lui. Pentru marcarea acestui traseu vom avea nevoie de implicarea a cât mai multor voluntari care îşi doresc ca Sibiul să ajungă una dintre cele mai cunoscute destinații cicloturistice ale țării.