TURĂ ÎN NATURĂ PE CULMEA PORUMBELULUI
Joi, 13 septembrie, doi membrii ai asociației Tură în Natură au urcat în șaua bicicletelor pentru a da piept cu o nouă provocare: parcurgerea Culmii Porumbelului într-o după amiază. Fugiți fiecare pe furiș de la serviciu sau de la treburile gospodărești, ne-am întâlnit la ora 14.30 la intrarea în orașul Săliște, punctul de pornire al turei noastre de o zi în natură. Trebuie spus că Munţii Cindrelului, din care face parte și Culmea Porumbelului, aflaţi la doar câţiva kilometri de orașul Sibiu și localitățile din împrejurimi sunt ciclabili în totatalitatea lor. Vastitatea lor îți dă posibilitatea să îi parcurgi pe bicicletă pe numeroasele drumuri forestiere şi poteci de off – road.
Partea importantă a acestei ture de o jumătate de zi realizată de cei doi membrii ai Asocitaţiei Tură în Natură a fost zona dintre La Duşi şi Jina din faimoasă Culme a Porumbelului. Daniel Costea, un împătimit al parcurgerii pe bicicletă a tuturor drumurilor asfaltate și mai ales neasfaltate din județul Sibiu, a realizat rând toate traseele care conduc către Crinţ, pornind din partea nord-vestică a Munţilor Cindrel. Pentru sfârşitului sezonului de ture montane a păstrat ca o provocare această ultimă variantă de traseu din această zonă.
Întreg traseul cu plecare din oraşul Sălişte a avut fix 50 de km şi a urmat drumul de Crinţ prin Poiana Soarelui, Tabăra Militară de la Crinţ, Culmea Porumbelului, Satul Jina şi o coborâre deosebită pe Râul Negru până după Rod şi apoi pe asfalt înapoi in Sălişte
(http://www.bikemap.net/route/1835599#lat=45.761236747858&lng=23.783995&zoom=12&maptype=satellite).
Drumul judeţean dintre Sălişte şi Crinţ este bine cunoscut de la Raliul Sibiului, competiție de la care au fost difuzate imagini și pe canalul Eurosport. Să nu vă închipuiți însă că este un drum ca în palmă. Este un drum de munte, bine amenajat, dar a cărui pantă poate pune probleme serioase celor care-l abordează.
Partea grea a traseului nostru a fost doar drumul în pantă până în Poiana Soarelui, unde am admirat lucrările artistice impunătoare realizare în trunchiuri de copac, în cadrul unei tabere de sculptură ce a avut loc aici cu anii în urmă. După o scurtă coborâre pe lângă o stână, unde ne-a alergat un câine ciobănesc, destul de supărat pe bicicliști (sau poate ne-a confundat cu ceva motocicliști), a urmat o nouă urcare pe câteva serpentine spre Crinţ. La intrarea în Crinț am trecut pe lângă un gard electric ce înconjura o suprafață foarte mare de teren (oare ce are de ascuns și de cine se teme cel ce a pus un gard electrificat de 2 metri înălțime pe o lungime de câțiva kilometri?). Apoi, parcă teleportați în alt loc și alt timp am trecut pe lângă o fostă pășune care acum era îngrădită și găzduia o urâtă fostă păstrăvărie betonată, o fermă de vaci, o cabană chicioasă și, țineți-vă bine, un teren de tenis sintetic (la aprox 1400 metri altitudine ”in the middle of nowhere”. Ne-am mai relaxat când am ajuns la tabăra militară şi cele câteva căbănuţe care păstrează aerul de altădată al stațiunilor montane din această zonă. Aceste căbănuțe sunt construite în stilul architectonic al celor din Păltiniș, de unde probabil s-au și inspirat constructorii lor.
După un scurt popas în dreptul taberei militare și o urcare în viteză ajungem în sfârşit la în pajiștile alpine unde ni se deschide în față frumoasa imagine a crestei principale a Munților Cindrelului. Din acest punct se desfăşoară o întreagă succesiune de panorame, spre Vârful Cindrel, spre Valea Dobra, spre Jina şi spre satul Rod. În partea stângă lăsăm drumul ce duce La Duși iar noi continuăm în dreapta spre Jina, peste Culmea Porumbelului, ținta turei noastre.
Culmea Porumbelului reprezintă de fapt zona dintre această intersecţie cu Crinţul şi până la intrarea în Jina, care are aproximativ 11 km. Traseul este unul vălurit cu urcări şi coborâri successive uneori destul de tehnice, pe lână principalele vârfuri de pe această culme: Guga Mică (1380 m), Guga Mare (1388 m), Căptanu Mare (1229 m) şi Căptanu Mic (1153 m). Dealungul traseului spre Jina se poate admira spre vest Valea Dobrei, şi plaiurile dinspre Rod şi Tilişca. În acest peisaj minunat se încadrează foarte bine adăposturile vechi de lemn, folosite de către localnici drept locuinţe de vară, atunci când își păstoresc animalele în aceste zone sau își adună fânul în căpițe înmiresmate.
Odată ce am ajuns la intrarea în Jina am încercat să evităm şoseaua asfaltată ce coboară către Săliște şi am ales să coborâm pe drumul vechi de căruţe de pe Râul Negru până după satul Rod. După indicaţiile unui localnic am reuşit să ajungem pe acest drum vechi într-o zonă izolată şi foarte liniştită. A urmat o coborâre uşoară și relaxantă, în care am admirat meandrele Râului Negru şi mai multe gospodării izolate. La un moment dat am intrat pe un drum forestier foarte bine amenajat pe care l-am urmat de-a lungul unor frumoase dumbrave de arini ce creșteau de-a lungul râului. Drumul forestier are o lungime de 8 km, dar cel mai important lucru este că ne-a ajutat să evităm satele Poiana Sibiului şi Rod, drumuri înguste şi cu multe maşini, care pot pune probleme cicliștilor.
Tura s-a terminat cu o lungă coborâre pe asfalt până în Sălişte unde ne-a prins şi noaptea, obosiţii dar foarte mulţumiţi de cei 50 km parcurși cu o diferenţă de nivel de 1140 metri. Vă invităm și pe voi să descoperiți pe bicicletă această zonă minunată din partea de nord-vest a Munţilor Cindrel, care are ca punct central Culmea Porumbelului.